Vara anului 2025 (23 – 28 iunie) mă invită la Ocna Sibiului pentru ediția cu numărul 18 a Școli de Vară de Psihoterapie Pozitivă, la Complexul Jasmine, cu tema: Sacru și profan: înțelegerea sexualității în psihoterapie. Plec spre o destinație dragă mie, cu sentimentul că acum, la majorat, este liber la sexualitate.
Ocna Sibiului este un loc cunoscut mie încă din copilărie când mergeam cu mama, tata și fratele meu pentru beneficiile terapeutice ale apei și aerului, moment în care am explorat lacurile și împrejurimile. Zona îmi era oarecum (pe un anumit nivel) familiară. Așa credeam că îmi este și tema. Mai mult, credeam că până la cei 48 ani și încă puțin, trăisem suficiente ca să pot vorbi despre o viață cu sens, chiar și în sexualitate.
Primirea caldă și deschiderea Școlii de vară preziduită de Gabriela HUM a început cu o sociometrie care ne-a energizat, dar și introdus în tema sexualității, evidențiind ce va urma: că toți avem aceleași organe genitale, doar că ele sunt organizate în moduri diferite, sunt variațiuni pe tema frumuseții și sănătății.
Am început săptămâna în forță, având-o alături pe Liana DON cu „Pasiunea și pulsiunea în Amor și Eros ca seducție și surpiză ”, încântată să o pot (re)vedea, asculta, îmbrățișa. Și mereu curioasă să aflu noi perspective, sedusă fiind de prezența ei sofisticată și unică. Am trecut împreună de la general spre particular, de la Inconștientul colectiv (în care genetica caută să completeze pentru conservarea speciei) la Inconștientul personal (unde se face alegerea), la fazele iubirii, la firul roșu al relațiilor de iubire, fidelitate, infidelitate, gelozie, trădare apoi trecând prin Infern, Purgatoriu și Paradis (în timpul transei hipnotice) am modelat din plastilină un simbol (a ieșit un inel cu mai mute cercuri de pietre rotunde care se înălțau spre cer) pe care l-am luat cu mine pentru a mă simți iubită, protejată, împlinită de fiecare dată când mă uit la el sau doar purtându-l în mintea mea, asemeni găsirii trandafirului divin. Am trecut prin rolurile sexuale („Cu sexul nu prea pierzi timpul”), tulburările dorinței sexuale, disfuncții sexuale, pentru ca la final să mă căsătoresc cu mine pe melodia lui Freddy Mercury – Love of my life. Cât de înălțător poate să fie aici pe pământ să știi și să simți că poți să ai grijă de tine cu respect și recunoaștere? Ținînd cont de sexualitatea noastră care nu este performanță ci e despre prezență: a fi aici și acum.
Am trecut împrună cu Arno REMERS prin felurile iubirii:
- EROS – Sexual love (Desire)
- PHILIA – Friendly love (Relation)
- LUDUS – Playfull love (Flirtation)
- AGAPE – Love for all (Altruism)
- PRAGMA – Lasting love (Marriage)
- PHILAUTIA – Self-love (Self-image)
După care, asemeni melcului, ne-am uitat la noi pentru a vedea percepția fizică a sentimentelor, postura, reacțiile vegetative, modelul de acțiune în relații, modelul de comunicare și limbajul corpului, iar la final imaginația, dorințele, fricile, amintirile întâlnirilor anterioare, concluzionând că sexul este despre putere și control, iar prin conectarea la propriul corp (The body can feel only on HERE and NOW) avem liber la identitatea nostră astfel încât să ne încredem în sentimentele noastre. Corpul nu minte niciodată!
A venit ziua liberă… Liberă de introspecții, intelectualizări, exerciții și lucru personal – plină de trăiri în corpul fizic, moment prielnic de simțit apa sărată, soarele, beneficiile aerului din zona Lacurilor naturale din Ocna Sibiului. Eu din Sibiu fiind, m-am încumetat și… a fost prima oară când am intrat în lacul Brâncoveanu (cu o suprafață de 567,5 m2 și o adâncime maximă de de 13,6 m), care își trage denumirea de la domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a vizitat zona în 1690 când în locul lacului actual exista o mină de sare în exploatare fiind cel mai sărat lac din Ocna Sibiului (salinitatea de 310 g/L) și printre cele mai sărate din țară. Lacul a luat naștere pe locul unei saline aflate în exploatare până în anul 1699, când infiltrațiile de apă au determinat părăsirea ei, la adâncimea de 10 m. Mi-am lăsat corpul să plutească în apa călduță și miraculoasă ca și când ar fi fost într-o cadă imensă cu pereți înalți până la cer, înconjurată de degete blânde care îl mângâiau peste tot. În momentul în care apa s-a uscat pe pielea mea albă, șiruri de sare care mă strângeau de toți pori au ieșit vizibile la suprafață.
După amiaza a venit cu un invitat surpriză. Îl cunosc pe Sandu STERMIN dintr-o școală de vară anterioară, cred că undeva înaintea pandemiei l-am întâlnit. Ca mai apoi să-l citesc, să-l admir și să urmăresc cu drag la fiecare apariție și/sau on line. L-am citit cu multă curiozitate și plăcere, îl văd ca pe un explorator de lume. Iar noi aici, la Școala de Vară, explorăm părți din noi care și ele fac parte din lume, părți pe care mai apoi le împărtășim să însoțim lumea. Prezentarea a pornit, asemeni unei povești, de la partea biologică (de la primate) ca să ajungem la artă și sex („așa a apărut arta pe lume, când masculii n-au mai putut viola”), la legătura dintre sistemul reproducător și cel nervos, la felul în care sexul ne ajută să ne depășim pe noi, iar reproducerea este doar una dintre funcțiile lui. În societatea actuală facem sex pentru:
- Procreere
- Formarea cuplului
- Menținerea cuplului
- Terapeutic – fiziologic
- De explorare
- De plăcere
- Ocupațional (de plictiseală)
- Comercial
- Calmant (managementul relațiilor)
- De statut
… iar de la punctul 4 în jos începem și povestim prietenilor, musai cu zâmbetul pe buze pentru că nimic nu este veșnic aici pe pământ iar penisul nu fosilizează, este gland (cea mai sensibilă regiune erogenă, capabilă să inducă orgasmul). Pentru că am ajuns aici, mi-a trecut prin minte un spectacol pe care am avut ocazia să-l urmăresc („Monologurile vaginului”), la prima vizionare mi s-a părut ceva sacru, o celebrare a sexualității feminine, dezvăluite pe de-a-ntregul, fără a pune în umbră nimic din complexitatea și misterul – uneori căzute în profan. La o vizionare ulterioară am reușit să pătrund și glumele.
Ovidiu DAMIAN m-a inspirat să vorbesc despre sexualitate până la capăt potrivit vârstei interlocutorului, în etape, astfel încât mesajul să poată fi preluat și integrat. Educația sexuală se începe de la grădiniță (ce înseamnă corpul meu / corpul tău, ce însemnă spațiu privat / spațiu public, tipuri de familii, relații sănătoase în care atunci când se cere, pot să refuz) se continuă toată viața cu abordări specifice etapei în care suntem, obligatoriu cu consimțământ (reciproc) și dat de fiecare dată.
Raluca URȘICA apare cu o temă incitantă și interesantă în spațiul nostru est-european: Poliamoria (o practică etică de relaționare care implică existența mai multor relații intime, romantice și/sau sexuale, cu acordul și cunoștința tuturor celor implicați) în care este nevoie de multă comunicare și coordonare pentru funcționare. Avem sexul biologic (de la naștere), ne construim identitatea de gen (cum mă văd în oglindă: masculin, feminin, nonbinar), relaționăm cu orientarea romantică (de cine sunt atras sexual și romantic) și manifest expresia de gen (cum mă îmbrac, port, prezint); am trecut prin tipuri de relații (inclusiv cele poliamoroase) astfel încât să pot lucra Busola Conexiunilor – o cartografiere a valorilor despre iubire, sex, libertate și angajamet.
A fost o Școală de vară construită pe Modelul Balanță în care am muncit pe dimensiunile sexualității pe toate cele 4 arii: ne-am intersectat legați la ochi, am simțit arome diferite de parfum, apoi am lucrat pe identitate și roluri sociale, am explorat contactul (fizic, social) astfel încât reconfigurarea percepției viitorului despre sex(ualitate) să aibă sens.
Mulțumesc, Gabriela! Mulțumesc întregii echipe care s-a ocupat de organizare!
Articol scris de Andreea JUGĂREAN