Workshop condus de Antonella MATEI & Luminia ION, derulat în cadrul proiectului online Psihoterapie Pozitivă în vreme de pandemie.
Mai ales sufletului trebuie să-i dăm îngrijire,
dacă vrem ca trupul s-o ducă bine.
Platon
Cu toate că ultima perioadă a fost una destul de stresantă pentru noi toți, cu siguranță am găsit și o serie de beneficii în ea. Pentru mine, un beneficiu major al situației actuale a fost acela că am putut participa la o serie de workshop-uri online, extrem de interesante și folositoare – atât pentru dezvoltarea mea profesională, cât și pentru cea personală. Un astfel de workshop a fost cel organizat de Asociația Română de Psihoterapia Pozitivă și anume cel despre Psihosomatică, susținut de Antonella MATEI și Luminița ION.
Platon spunea că „vindecarea multor boli este necunoscută doctorilor Greciei, deoarece ei neglijează întregul”. Cu toate că nu a utilizat termenul de psihosomatică, el a intuit încă de pe vremea aceea legătura puternică dintre psihic și corp.
Pe parcursul a cinci ore am fost purtați de către Antonella și Luminița în abordarea tulburărilor psihosomatice din punctul de vedere al psihoterapiei pozitive. Un prim exercițiu pe care ni l-au propus a fost acela de a găsi diverse expresii care se referă la manifestări psihosomatice. Expresii precum: „am luat foc”, „mi se face pielea de găină”,„inima îmi bate în gât”, „simt că nu mai am aer” – toate ne vorbesc despre această legătură puternică între psihic și corp.
Când ne vorbește corpul?
Corpul ne vorbește atunci când noi nu trăim, când nu ne exprimăm verbal emoțiile, când ne este teamă de a simți, când nu ni s-a permis să simțim, când nu am avut modele în familie de la care să învățăm să ne exprimăm emoțiile, când nu știm să cerem ceea ce avem nevoie, când nu găsim vreun sens în viața noastră, când nu suntem autentici. În somatizare, trăim de fapt emoțiile prin corpul nostru.
Ghidați fiind de Antonella și Luminița, am călătorit, cu mai mult curaj, dar și cu blândețe și înțelegere, prin întregul proces terapeutic al tulburărilor psihosomatice, urmând toți cei cinci pași pozitiviști. Am fost încurajați, încă de la început, să înțelegem și să acceptăm suferința celui ce ne cere ajutorul deoarece, de cele mai multe ori, suferința nu este înțeleasă și acceptată de cei din jurul lor.
Prima parte a călătoriei a fost pe drumul Observare-Distanțare. Aici, ne-am uitat la funcția simptomului și la ce anume vrea el să ne spună, cui i se adresează și ce schimbări a adus în viața celui care ne-a cerut ajutorul. A urmat apoi cărarea Inventariere, unde Luminița ne-a făcut să înțelegem cum atât micro, cât și macrotraumele ne influențează direct producția hormonală, ne pot cauza diverse boli și pot modifica situația metabolică a creierului. Tot aici, am poposit o clipă și în fața arcului psihosomatic și am investigat puțin, cum și unde poate psihoterapia interveni. După o anumită perioadă am ajuns pe strada Încurajare situațională, unde desigur ne-am oprit asupra resurselor și le-am scos la lumină. Deja se întrezărea ulița Verbalizare… unde am privit puțin la valorile și capacitățile care au fost implicate în conflict, pentru ca mai apoi să observăm și modelele sau contramodelele avute în copilărie în privința exprimării emoțiilor. Desigur, în toată această călătorie nu am uitat niciodată de Sinceritate și Politețe. Și așa, în ritmul nostru, după un anumit timp am ajuns și pe strada Lărgirea Scopurilor, adică spre finalul călătoriei noastre împreună, unde am privit spre viitor și la ce putem face diferic ca să ne fie bine.
Mulțumesc ghizilor noștri, Antonella și Luminița, care cu blândețe și multă susținere, ne-au purtat în dificila călătorie pe tărâmul tulburărilor psihosomatice!
Articol scris de Camelia Yvonne DEMETER